Plansul lui Nietzsche – Irvin D Yalom

 

Eu mi-am redus datoriile la una singura – aceea de a-mi pastra libertatea. Casatoria, simtul posesiei si gelozia, pe care le presupune, inrobesc spiritul. Ele nu ma vor domina niciodata. Sper ca va veni timpul cand nici barbatii, nici femeile nu vor mai fi tiranizati fiecare de slabiciunile celuilalt.

Sa gasesti zori noi si posibilitati de aur, sa iubesti un suflet bogat si curajos: toti avem nevoie de asta, macar o data in viata.

Aveam spirite inrudite – ne puteam spune atat de multe unul altuia doar in jumatati de cuvinte, de propozitii, sau doar printr-un simplu gest.

Era napadit de ganduri. Le ura: ii rapeau linistea; erau ostile – nici posibile, nici dorite. Cu toate acestea, le primea cu bucurie.

Nu, nu ma gandeam sa scriu, ci sa citesc aceste carti. Ah, munca nesfarsita a intelectualului – turnand toata stiinta asta in creier printr-o deschidere de trei milimetri in iris.

Poate ca visele exprima sau dorinte, sau temeri. Sau poate pe amandoua.

Se va schimba un vis pentru a se adapta la schimbarile din viata celui care-l viseaza. De ce-si bate atata capul micul faurar de vise care salasluieste in mintile noastre pentru a camufla adevarul?

Corpul lui era ca un barometru sau termometru care reactiona violent la orice oscilatie de presiune atmosferica, temperatura ori altitudine. Cerul intunecat il deprima, aglomerarile de nori sau ploaia il enervau, seceta il inviora, iarna reprezenta o forma de “tetanos”, soarele il binedispunea din nou.

-Va fi vreodata sinuciderea optiunea dumneavoastra?
– Este greu sa mori. Am simtit intotdeauna ca recompensa finala a celui mort este ca nu va mai muri!

Asa cum oasele, carnea, intestinele si vasele de sange sunt invelite intr-o piele ce face suportabila infatisarea omului, tot asa agitatiile si pasiunile sufletului sunt infatisate in vanitate; ea este pielea sufletului.

Sa consideri toate lucrurile profunde – iata o calitate incomoda; te face sa-ti fortezi mereu ochii si descoperi la urma intotdeauna mai mult decat ai dorit.

Am fost o singura data in viata atat de apropiati incat nimic nu mai parea sa stanjeneasca prietenia, fratia noastra si nu mai ramasese intre noi decat o punte minuscula. In clipa in care te pregateai sa pasesti pe ea te-am intrebat: “Vrei sa treci puntea ca sa vii la mine?” – dar n-ai mai vrut, si cand te-am mai rugat inca o data ai tacut. De atunci s-au pravalit intre noi munti si suvoaie navalnice si tot ceea ce desparte si instraineaza si, chiar daca am vrea sa ne regasim n-am putea. Dar cand iti amintesti de acea punte mica, nu mai gasesti cuvinte – doar suspine si uimiri.

A te dezvalui altcuiva este preludiul tradarii..

Mi s-a spus ca Hegel s-a plans pe patul de moarte ca a avut un singur student care l-a inteles, si chiar si acest singur student l-a inteles gresit! Eu nu ma pot lauda nici macar cu un student care sa ma fi inteles gresit.

Cineva nu-si alege, strict vorbind, o boala; dar isi alege stresul – si stresul este acela care alege boala!

Probabil ca va ganditi la cei pe care-i iubiti. Sapati mai adanc si veti afla ca nu pe ei ii iubiti: ceea ce iubiti sunt senzatiile placute pe care o asemenea iubire le produce in dumneavoastra! Iubiti dorinta, nu pe cei doriti.

Disperarea este pretul pe care il platesti pentru constiinta de sine. Studiati cu atentie viata si veti afla intotdeauna disperare.

Aceia care-si doresc sa caute adevarul trebuie sa renunte la linistea mintii si sa-si consacre viata cercetarii.

Trebuie sa invatati acum sa va constintizati viata si sa aveti curajul de a spune: Asa am ales! Spiritul unui om este construit din optiunile sale!

Creativitatea si descoperirile se nasc din durere.

Trebuie sa ai in tine haos si frenezie pentru a da nastere unei stele care danseaza.

Cu toate acestea, stiu cum e sa-mi fie sufletul plin de cineva pe care il iubesc si il urasc!

..cura prin filosofie consta in a invata sa-ti asculti propria voce interioara.

Fiecare isi construieste in mod deliberat un plan de viata. Individul nu-si alege in mod constient scopurile in viata: ele sunt un accident al istoriei.

Nu e cine stie ce mister. Daca nimeni nu vrea sa asculte, e normal sa tipi.

Cele mai bune adevaruri, repeta el mereu, erau adevarurile sangeroase, rupte din experienta proprie de viata a cuiva.

Iti ierti mai greu prietenii decat dusmanii.

Eu nu traiesc acum. Traiesc in trecut, ori intr-un viitor care nu va exista niciodata.

O perspectiva cosmica atenueaza intotdeauna tragedia. Daca urcam suficient de sus, vom atinge o inaltime de la care tragedia inceteaza sa mai para tragica.

Daca procesul de vindecare il injoseste pe vindecator, poate oare sa-l ridice pe pacient?

Femeia are mai multa putere daca este dorita de alti barbati.

Cand mi-a spus, intr-o zi, ca ma visase, am fost in extaz. Ce victorie – sa patrund in incaperea cea mai intima a sufletului ei, un loc in care niciun alt barbat nu si-a castigat vreodata dreptul de a intra! Si cum imaginile din vis nu mor, este un loc unde voi ramane pentru totdeauna!

Femeia cea mai dorita este cea mai inspaimantatoare. Si, bineinteles, nu din cauza a ceea ce este, ci din cauza imaginii noastre despre ea.


Ma plang de complicatiile vietii duble, ale vietii secrete. Cu toate acestea, o pretuiesc. Viata burgheza, de suprafata este pieritoare – e prea vizibila, i se poate vedea prea clar sfarsitul si toate actele ce duc direct spre sfarsit. Suna nebuneste, stiu, dar viata dubla este o viata in plus. Contine promisiunea unei durate de viata prelungite.

Suntem indragostiti mai mult de dorinta decat de fiinta dorita.

De cand ma stiu am fost inspaimantat de spatiile goale dinlauntrul meu. Si singuratatea mea nu are nimic de-a face cu prezenta ori absenta oamenilor.

Uneori privesc atat de departe in viata, ca deodata ma uit in jur si vad ca nu m-a insotit nimeni, ca singurul meu tovaras e timpul.

Dostoievski spune ca unele lucruri nu se spun decat prietenilor; altele nu se spun nici prietenilor; in sfarsit, sunt lucruri pe care nu ti le spui nici tie insuti!

– In acest tinut al mortilor, acestia sunt morti, aceia – arata spre o portiune neingrijita si abandonata a cimitirlui – aceia sunt cu adevatar morti. Nimeni nu mai are grija de mormintele lor pentru ca nimeni dintre cei in viata nu i-a cunoscut vreodata. Ei stiu ce inseamna sa fii mort.

– Visez la o dragoste care sa insemne mai mult decat doi oameni dorindu-si cu disperare sa se posede unul pe celalalt.

– Visez la o dragoste in care doi oameni sa impartaseasca pasiunea de a cauta impreuna un adevar mai inalt. Poate ca n-ar trebui s-o numesc dragoste. Poate ca adevaratul ei nume este prietenie.

– Traieste cand traiesti! Moartea nu mai este o teroare daca mori cand ti-ai consumat viata! Daca traiesti la momentul potrivit.

Ti-ai trait viata? Sau te-ai lasat trait de ea? Ai ales-o? Sau ea te-a ales pe tine? Ti-a placut? Sau ai regretat-o? Asta vreau sa spun cand te intreb daca ti-ai consumat viata. Ai folosit-o pana la capat?

Si bataile inimii tale marcheaza timpul. Iar lacomia timpului este vesnica. Timpul devoreaza neincetat- si nu da nimic inapoi.

Putem discuta la nesfarsit, dar eu nu-mi pot schimba viata – e intretesuta prea strans cu firele altor vieti.

Eu nu pot sa-ti spun cum sa traiesti altfel pentru ca, daca as face-o, tu ai trai iarasi dupa proiectul altcuiva.

Ce-ar fi daca un demon ti-ar spune ca viata asta – asa cum o traiesti acum si ai trait-o in trecut – va trebui s-o mai traiesti inca o data, inca de nenumarate ori; si ca nu va fi nimic nou in ea, ci fiecare durere, fiecare bucurie si tot ce este nespus de mic ori important in viata ta se vor intoarce la tine, in aceeasi succesiune?

Gandeste-te la infinit. Priveste in urma – imagineaza-ti ca te uiti infinit de departe in trecut. Timpul se intinde in urma – o eternitate. Si daca timpul se intinde la infinit in urma, nu trebuie ca tot ce se poate intampla sa se fi intamplat deja? Nu trebuie ca tot ce se petrece acum sa se mai fi petrecut astfel si inainte?

Eterna reintoarcere inseamna ca de cate ori alegi o actiune trebuie sa fii dispus s-o alegi pentru eternitate. Si e la fel pentru fiecare actiune pe care nu o faci, fiecare gand nascut mort, fiecare alegere evitata. Si toata viata netraita va dospi inlauntrul tau, netraita pentru eternitate. Si vocea neluata in seama a constiintei tale va striga vesnic la tine.

-Ce s-a intamplat cu tine? De cand exista viata ta si viata mea? Impartim o viata; am facut un contract pentru a ne uni vietile.

Vrand s-o consoleze, ii puse mana pe umar – dar o simti cum se trage inapoi. Atunci, in momentul  acela, intelesese ca ajunsese la o raspantie in viata lui. Intorsese spatele multimii. El provocase ruptura. Umarul sotiei sale, spatele ei, sanii ei nu-i mai apartineau; renuntase la dreptul de a o atinge, iar acum va trebui sa infrunte lumea fara adapostul trupului ei.

Trebuie sa fac o schimbare si sa-mi iau viata in maini. Cred ca atunci cand voi fi capabil sa-mi aleg destinul va fi bine pentru amandoi. Pentru ca voi alege aceeasi viata, dar trebuie sa fie o alegere, alegerea mea.

– Eu nu sunt ca tine. Eu nu pot alege libertatea cand alegerea mea ii inrobeste pe altii.Te-ai gandit ce inseamna libertatea ta pentru mine?

Traia aceeasi senzatie de dislocare de cate ori vizita casa copilariei lui – casuta care emana in acelasi timp o intensa familiaritate si cea mai dureroasa indiferenta.

Nu crea copii pana cand nu esti gata sa fii un creator si sa dai nastere la creatori. E gresit sa faci copii din nevoie, e gresit sa folosesti un copil pentru a-ti alina singuratatea, e gresit sa-ti creezi un scut in viata din a reproduce o copie a ta.

Trebuie sa traim ca si cum am fi liberi. Chiar daca nu putem fugi de soarta, trebie s-o infruntam – trebuie sa vrem ca destinul nostru sa se implineasca. Trebuie sa ne iubim soarta.

Fiecare om trebuie sa aleaga cat de mult adevar poate suporta.

O relatie ideala in casnicie exista numai atunci cand nu este necesara pentru supravietuirea fiecaruia dintre parteneri.

Pentru a avea o relatie completa cu altcineva, trebuie mai intai sa ai o relatie completa cu altcineva, trebuie sa ai mai intai o relatie cu tine insuti. Daca nu putem cuprinde propria noastra singuratate, il vom folosi pur si simplu, pe celalalt ca pe un scut impotriva izolarii.

Secretul unei vieti bune este mai intai sa doresti ceea ce este necesar, iar apoi sa iubesti ceea ce doresti.

Amor fati – iubeste-ti soarta..

Stii cum e sa stii ca atunci cand o sa mori s-ar putea ca trupul tau sa nu fie descoperit zile sau saptamani intregi, pana cand duhoarea nu va atrage atentia vreunui strain?

“Sa devii cel ce esti”- Asta inseamna nu numai sa te perfectionezi, ci si sa nu cazi prada planurilor facute de altii pentru tine. Dar chiar si a cadea in puterea altcuiva e preferabil decat sa cazi prada femeii-automat care nici macar nu te vede! Asta-i de neiertat!

Poate ca toti suntem tovarasi de suferinta incapabili de a vedea fiecare adevarul celorlalti.

Izolarea exista numai in izolare. Odata impartasita, ea se evapora.





Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s